DESCOPERIRE ISTORICĂ:Au reuşit să creeze, pentru prima dată în istorie, o bacterie al cărei ADN este în întregime artificial, fiind construit în laborator.

Pentru prima oară în istorie, un grup de savanţi condus de unul dintre pionierii genetici a reuşit ceea ce părea imposibil: crearea vieţii artificiale!
J. (John) Craig Venter, unul dintre oamenii-cheie ai ambiţiosului proiect de cartografiere a genomului uman, adică a tuturor genelor care compun ADN-ul speciei noastre, a reuşit să creeze, pentru prima dată în istorie, o bacterie al cărei ADN este în întregime artificial, fiind construit în laborator.
Echipa biologului american a reuşit, după 15 ani de cercetări şi 40 de milioane de dolari cheltuiţi, să creeze un microorganism viu de la zero. Pentru aceasta, cercetătorii au descifrat mai întâi ADN-ul unui microb numit Mycoplasma mycoides, care produce infecţii la capre. Apoi, savanţii au recreat acest ADN bucată cu bucată, din fragmente pe care le-au cumpărat de la companii de bioinginerie.
Astfel, au construit în laborator o copie sintetică a ADN-ului original, la care au adăugat câteva secvenţe suplimentare de cod ADN. (Apropo, aceste secvenţe conţin numele savanţilor care au lucrat la proiect şi o adresă de e-mail unde pot fi contactaţi.)
Ulterior, ADN-ul sintetic a fost injectat într-o altă specie de bacterie; când celula respectivă a început să se dividă, au rezultat atât „fiice” cu ADN-ul gazdei, cât şi cu ADN-ul sintetic injectat. Apoi, Venter şi echipa lui au tratat celulele cu un antibiotic care a distrus doar „fiicele” cu ADN-ul gazdei, lăsând în viaţă doar celulele „sintetice”.

Ne vom confrunta cu o nouă eră
„Am fost adesea întrebaţi dacă acesta nu înseamnă că păşim pe teren interzis”, a explicat Craig Venter în autobiografia sa. „Răspund întotdeauna că –până acum, cel puţin – nu facem decât să reconstruim o versiune la scară mai mică a ceea ce există în natură.”
Reuşita lui Venter deschide calea pentru producerea pe cale artificială a unor bacterii care ar putea revoluţiona industriile farmaceutică şi energetică. Printre posibilele aplicaţii ale acestei descoperiri se numără crearea unor microorganisme care să consume dioxidul de carbon din atmosferă, pentru a ameliora efectele încălzirii globale, sau ale unora care să producă biocombustibili.
Însă chiar şi unii dintre biologi avertizează că, la fel cum s-a întâmplat cu descoperirea fisiunii atomice, astfel se deschide un drum presărat cu pericole, precum introducerea unor noi specii în ecosistem, cu efecte complet imprevizibile sau apariţia unor arme biologice devastatoare.
Sursa: infoportal.ro

2 comentarii:

  1. de acord.. dar oricum nu se vor opri.. natura umana. :) inainte.. inainte :)

    RăspundețiȘtergere