Henri Coandă, elixirul vietii si comunitatea Hunza

De-a lungul existenţei, omul a căutat să dezlege misterele vieţii şi, chiar dacă au mai rămas încă multe lucruri de lămurit, putem spune că s-a construit totuşi o bază serioasă de informaţii pe care, dacă avem ochi să le vedem şi creier să le folosim, ne vor ajuta să trăim mult şi bine. Esenţiale sunt trei elemente: mediul în care trăim, hrana şi apa. Despre acesta din urmă, puţini ştiu că Henri Coandă a fost cel puţin la fel de pasionat ca de ingineria mecanică.
Savantul nostru a studiat apa şi
proprietăţile ei zeci de ani, iar rezultatele sale au ajutat următoarele generaţii să ducă mai departe şi să ne ofere ceea ce nouă ne place să numim "elixirul vieţii".
La începutul anilor '20, Henri Coandă a fotografiat fulgii de zăpadă şi a observat că aceştia sunt diferiţi ca formă în funcţie de zonele de pe glob. Fulgii din China se deosebesc de cei din Africa, iar aceştia la rândul lor diferă de cei din Europa şi Statele Unite. Astăzi este un fapt binecunoscut că apa cristalizează în mod diferit şi are proprietăţi diferite. Iar noi suntem aproximativ 70% apă (78% spunea Coandă într-un interviu din 1969).Acest fapt l-a determinat pe inginer să studieze în amănunt apa şi efectele ei asupra organismului, urmărind modul de viaţă şi alimentaţie a diverse populaţii de pe întreg globul, pentru ca apoi să ajungă la o concluzie ce în zilele noastre nu ar mai trebui să surprindă pe nimeni: suntem puternic influenţaţi de apa pe care o consumăm, la fel de mult precum suntem de hrană, de mediul în care trăim şi de modul nostru de viaţă.
Una dintre populaţiile asupra căreia Henri Coandă şi-a concentrat atenţia a fost Hunza, o comunitate mică de oameni din zona gheţarului Hunza, Pakistan.
Longevitatea acestora era incredibilă: să trăieşti 120 de ani însemna ceva obişnuit pentru ei, însă anumiţi indivizi ajungeau chiar şi la 140 de ani! Care să fi fost reţeta? Ei bine, aceşti oameni trăiau şi trăiesc încă într-o zonă muntoasă, la o altitudine de 2500 - 3000 de metri deasupra nivelului mării, izolaţi de tot ce înseamnă nocivitatea unui oraş. Pe lângă hrana proaspătă, evident fără E-uri şi alte adaosuri, apa pe care o beau are proprietăţi cu totul speciale. Ea provine de sub gheţarul Hunza şi este extrem de bogată în minerale. Culoarea, asemănătoare cu cea a laptelui, se datorează unor particule mici de piatră care erodează din peretele glaciar. Acesta se pare că a fost elementul minune pe care Coandă l-a numit "apa vieţii".
Studiile lui Coandă au fost continuate de tânărul de atunci, savantul de reniume mondial acum - Dr. Patrick Flanagan. El a reuşit să producă în laboratoar şi să scoată pe piaţă produse pe bază de minerale (cu proprietăţi similare apei miraculoase din Valea Hunza), care au un impact favorabil asupra sănătăţii şi longevităţii.
Patrick Flanagan se află în Bucureşti zilele acestea (9 - 11 septembrie)Patrick Flanagan şi CoandăPatrick Flanagan şi Coandă, unde va susţine mai multe conferinţe pe tema "Calitatea apei", în cadrul unui workshop ce se va desfăşura la UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "Dimitrie Cantemir" din sectorul 4. Aici se vor prezenta metodele de tratare a apei în vederea obţinerii unor caracteristici şi calităţi deosebite, în vederea utilizării ei în scopuri medical-curative, casnice sau industriale.
Sigur că, în ziua de azi, pe piaţă circulă o mulţime de produse contrafăcute, aşa zise miraculoase. Trebuie să avem mare grijă la astfel de înşelătorii care ne păgubesc de bani şi au efecte negative asupra sănătăţii noastre! Urmează apoi alimentele, mai ales cele procesate şi pline de aditivi. În fine, un ultim factor şi cel mai dificil de combătut este poluarea. Bucureştiul, probabil ştiaţi deja, este cea mai poluată capitală din Europa, iar la orizont nu se întrevede nicio speranţă de mai bine. Şansele de a duce o viaţă cu adevărat sănătoasă aici sunt practic nule.
Sursa: go4it.ro

Un comentariu:

  1. Foarte interesant articolul, dar din păcate este doar un aperitiv. :)
    Unde pot afla mai multe despre cercetările lui Henry Coandă în acest domeniu?
    Ştiu câte ceva despre studiile lui Massaro Emoto şi despre concluziile la care a ajuns în privinţa apei.
    Ce vrea să vă întreb? Mai aveţi loc pentru încă un blog?
    Este al domnului Lucian Iosif Cueşdean.
    Aceasta este adresa: http://solif.wordpress.com/

    RăspundețiȘtergere