Top 10 al celor mai mari infractiuni din lume.


1. Traficul de droguri


Comerţul ilicit cu carne vie, droguri, organe şi alte activităţi infracţionale produc venituri anuale de 650 de miliarde de dolari. 24/7 Wall St. a realizat un top al celor mai profitabile infracţiuni, după datele publicate de Global Financial Integrity. Care sunt ţările de provenienţă? Destinţia? Câţi ban produc anual şi mai ales ce pagube?

Venituri anuale din vânzări: 300 de miliarde de dolari
Ţări de provenienţă: Mexic, Birmania, Colombia, Peru, Bolivia şi Afghanistan
Ţări de destinaţie: SUA, Canada, Europa de Vest, Rusia, China
În 2009, Afganistan a produs aproape 7.000 de tone de opiu, mai mult decât dublu faţă de producţia de
dinainte de război. Potrivit Oficiului pentru droguri şi crime al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNODC), marijuana şi amfetamina sunt, de obicei, produse şi vândute fără a trece graniţele internaţionale. Astfel, comerţul cu cocaină şi opium aduc venituri de 300 de miliarde de dolari anual. Aproape toată cocaina este produsă în Columbia, Peru şi Bolivia.

2. Traficul de carne vie

Venituri anuale: 31 miliarde de dolari

Ţări de provenienţă: ţările din Balcani şi din fosta Uniune Sovietică, Brazilia, Columbia, Mexic, Nigeria, Maroc, Birmania şi Vietnam
Ţări de destinaţie: SUA, Canada, UE, Japonia, Australia, Arabia Saudită, Turcia, China, India, Pakistan, Polonia şi Republica Cehă
Aproximativ 2,5 milioane de oameni cad victime traficului de carne vie în fiecare an. Nu este vorba de prostituţie consimţită ci de recrutare, transport sau primire de persoane, cu scopul ca acestea să fie exploatate prin ameninţări, forţă, constrângere, răpire, fraudă, înşelăciune sau abuz sau prin plata celor care le controlează. Din cele 2,5 milioane de persoane exploatate, 1,4 milioane sunt abuzate sexual şi 1,1 milioane în alte scopuri economice. Organizaţia Internaţională pentru Muncă (International Labor Organization – ILO) a evaluat traficul de carne vie din lume la 31,6 miliarde de dolari. Activitatea este dăunătoare atât pentru ţara de origine, prin pierderea de forţă de muncă, lucru care ia din potenţialul de creştere economică, dar şi pentru ţările destinatare, întrucât munca forţată coboară salariile şi, în cazul copiilor, restrânge accesul la educaţie şi, apoi, creşterea economică.

3. Comerţul ilicit cu animale exotice


Venituri anuale din vânzări: între 7,8 şi 10 miliarde de dolari

Ţări de provenienţă: Africa şi Asia de Sud-Est
Ţări de destinaţie: China, SUA şi UE
În principal din cauza braconajului, populaţia de tigri din India, care era cea mai numeroasă din lume, a fost înjumătăţită în ultimii opt ani. Comerţul cu animale sălbatice este destinat, în principal, doritorilor de haine de blană, animale de companie exotice, medicinei tradiţionale, în special celei chineze. Produsele provenite din acest comerţ sunt destinate iubitorilor de blănuri de feline şi de haine din piele de reptile. Medicina tradiţională ocupă un loc însemnat din această piaţă, mai ales în China, unde un corn de rinocer este vândut cu nu mai puţin de 2.500 de dolari, întrucât se crede că are puteri tămăduitoare. O parte mică din piaţă este reprezentată de comerţul cu păsări şi animale rare, pentru ca acestea să fie achiziţionate ca animale de companie.

4. Banii falşi şi produsele contrafăcute

Venituri anuale: 250 de miliarde de dolari
Ţări de provenienţă: China, Taiwan, Filipine, Malaezia, India, Rusia, ţări din America Latină şi Africa
Ţări de destinaţie: SUA, UE, China
Din cauza statutului de monedă de circulaţie internaţională, dolarul american este cea mai falsificată monedă. Interpolul estimează că, din cauza produselor contrafăcute, comerţul mondial suferă pierderi de 500 de miliarde de dolari anual. Ţinând cont de faptul că bunurile contrafăcute costă mai mult decât originalele, costul falsurilor este mult mai mic decât pierderea pe care o cauzează. China se plasează pe locul întâi în topul producătorilor de bunuri contrafăcute dar producţii masive sunt şi în Taiwan, Vietnam, Filipine, Malaezia, India, Rusia şi alte state din fosta Uniune Sovietică, dar şi ţări din America Latină şi Africa.

5. Traficul de organe

Venituri anuale din comerţul ilicit: între 600 şi 1,2 miliarde de dolari
Ţări de provenienţă: China, India, Filipine, Turcia, Egipt, Moldova, Brazilia, Peru
Ţări de destinaţie: SUA, Canada, Japonia, Italia, Australia
În 2008, 30.000 de personae au primit transplanturi în SUA, rămânând 100.000 pe lista de aşteptare. Din acel moment, SUA îşi adaugă, în fiecare an, 50.000 de persoane care au nevoie de transplant. Experţii din domeniul traficului illicit de organe numesc această practică “neocanibalism”. În ciuda implicaţiilor numelui, aceste organe nu sunt prelevate împotriva dorinţei donatorilor şi sunt vândute pe piaţa neagră. Aceste inimi, plămâni şi rinichi sunt vândute celui care oferă mai mult, nu primei personae de pe lista de aşteptare. Cererea de organe depăşeşte în mod dramatic oferta disponibilă şi decalajul continuă să crească. Potrivit unui raport Reuters, 10% din toate transplanturile sunt realizate cu organe obţinute în mod ilegal. În China, un donator a primit 3.600 de dolari pentru un rinichi care, pe piaţa neagră, este vândut cu 150.000 de dolari.

6. Comerţul ilicit cu arme uşoare şi pistoale

Venituri anuale: între 300 de milioane şi un miliard de dolari
Ţări de provenienţă: Austria, Belgia, Brazilia, Canada, China, Germania, Italia, Rusia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, SUA, India, Coreea de Nord, Pakistan
Ţări de destinaţie: Exlusiv ţări în curs de dezvoltare
Un pistol poate fi cumpărat dintr-un bazaar din Pakistan cu 6 dolari. Potrivit Centrului pentru Informaţii de Apărare, armele uşoare - arms and light weapons (SALW) - sunt clasificate ca fiind “orice armă care poate fi transportată de unul sau doi oameni, într-un vehicul sau cu un animal de povară”. Acestea includ mitraliere şi grenade. Aproximativ 8 milioane de arme sunt produse în fiecare an. Potrivit unui studiu, există în jur de 900 de milioane de SAWL în circulaţie, la nivel global. Piaţa ilicită de SAWL este estimată la 300 – 600 de milioane de dolari, potrivit Biroului ONU pentru droguri şi infracţiuni - United Nations Office on Drugs And Crimes (UNODC). Totuşi, există studii potrivit cărora aceasta ar valora un milliard de dolari. Cerere pentru aceste arme există doar în ţările în curs de dezvoltare.

7. Traficul cu diamante şi pietre preţioase

Venituri anuale din comerţul ilicit: 860 de milioane de dolari
Ţări de provenienţă: Coasta de Fildeş, Sierra Leone, Angola
Ţări de destinaţie: Israel, SUA, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite
În ciuda veniturilor masive provenite din comerţul ilicit, un miner câştigă, în medie, un dolar pe zi. Comerţul ilegal de pietre preţioase a devenit din ce în ce mai cunoscut în Occident. Comerţul cu aşa numitele "diamante de sange", este practicat de către miliţiile criminale şi facţiuni, pentru a alimenta conflictele armate. Un raport ONU a estimat că o cincime din diamantele netratate, comercializate pe plan internaţional, au origini ilicite. Pentru a combate vânzarea pietrelor generatoare de conflict, s-a introdus, ca practică la nivel internaţional, un proces de certificare nou, cunoscut sub numele de Procesul Kimberly. Acesta a redus vânzarea de “diamante de sange”, dar în nici un caz le-a oprit în ţări precum Coasta de Fildeş, Sierra Leone şi Angola. În timp ce profiturile din piaţă sunt dificil de identificat, este evident că cei ce recoltă, efectiv, pietrele preţioase sunt exploataţi pentru munca lor şi le revine o mică parte de profit, în timp ce intermediarii şi dealerii din Vest preiau marea majoritate a veniturilor.

8. Contrabanda cu petrol

Venituri anuale din vânzări ilicite: 10,8 miliarde de dolari
Ţări de provenienţă: Arabia Saudită, Rusia, Nigeria, Angola, Irak, Iran, Venezuela, Bulgaria, Mexic şi Filipine
Ţări de destinaţie: greu de determinat, în general, companii din imediata apropiere
183 de milioane de barili de petrol sunt vânduţi ilegal în fiecare an. Se estimează că sunt vânduţi, zilnic, 500.000 de barili de petrol neînregistrat, sau 183 milioane de barili pe an. Există două tipuri de grupuri infracţionale care fac profit din vânzări ilicite de petrol. Grupurile conduse doar de dorinţa de profit şi cele cu scopuri politice. Acestea sunt implicate în comerţul ilicit cu petrol pentru a finanţa rebeliuni armate şi de a depăşi ceea ce ei consideră a fi “marginalizarea economică”.

9. Traficul de lemne

Venituri anuale din comerţul ilicit: 4,9 miliarde de dolari
Ţări de provenienţă: Africa Centrală, America de Sud, Asia de Sud-Est
Ţări de destinaţie:  SUA, Europa de Vest
Recoltarea ilegală este adesea rezultatul unor permise falsificate. În timp ce comerţul ilegal de animale sălbatice poate fi o povară semnificativă asupra ecosistemelor locale, acest impact este minor în comparaţie cu distrugerea necontrolată a pădurilor pentru comerţul ilicit cu lemn. Potrivit Creek Seneca şi Wood Resources International, 5% - 10% din producţia globală de lemn provine de la copaci ţăiaţi în mod ilegal. Cea mai mare parte din acest lemn vândut în lume provine din Asia de Sud, bazinul Congo din Africa Centrală şi pădurile tropicale ale Amazonului. O bună parte din produsele fabricate din lemn de contrabandă ajung în Statele Unite şi Europa, materia primă fiind originară din China, care exportă cantităţi mari de produse pe bază de lemn în Vest.

10. Comerţul ilicit cu peşte

Venituri anuale din comerţul ilicit: 4,9 – 11,3 miliarde de dolari
Ţări de provenienţă: Ţări din Africa subsahariană şi Asia de Sud-Est
Ţări de destinaţie: Uniunea Europeană, Japonia, SUA, China, Coreea de Sud
 Doar în Indonezia, 1,6 milioane de tone de peşte sunt recoltate în mod ilegal şi vândute în lume. Una dintre cauzele care facilitează pescuitul ilicit este existenţa unor state care permit navelor să intre pe teritoriul lor, fără ca acestea să satisfacă pe deplin cerinţele legale,  permiţându-le astfel să se sustragă unor taxe de autorizare şi cerinţelor de siguranţă. Cel mai mult peşte prins ilegal în largul coastelor naţiunilor în curs de dezvoltare este apoi transportat în ţările dezvoltate. Cele două cele mai afectate zone de pescuitul ilicit sunt Africa subsahariană şi Asia de Sud. Aceste zone pierd 1 miliard de dolari şi, respectiv, 3 miliarde dolari pe an. Cea mai mare parte din profiturile realizate din comerţul ilicit de peşte merge către grupurile de crimă organizată. Cei mai mulţi dintre muncitorii implicaţi din ţările în curs de dezvoltare sunt exploataţi şi foarte puţini din banii rezultaţi se întorc către economiile ţărilor în curs de dezvoltare.
Sursa: money.ro



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu