Attila Hunul-ultimul rege al hunilor

Attila a trait intre anii 406-453 e.n.A fost ultimul si cel mai puternic rege al hunilor.
S-a născut în anul 406, într-o familie conducătoare a unuia dintre numeroasele triburi nomade eurasiatice din stepele Asiei Centrale, hunii. Unchiul său, Rugila, un războinic renumit, a hărţuit constant Imperiul Roman de Răsărit, reuşind, la un moment dat, să obţină tribut. Conducătorul Imperiului Roman de Apus îl ţinea pe nepotul mai mic al lui Rugila, Attila, la curtea de la Ravenna, drept garanţie că nu va fi atacat de ambiţiosul conducător. În 432, Rugila a format o confederaţie din mai multe triburi, fiind recunoscut de conducătorii acestora ca lider militar, devenind o forţă de temut.
Există suspiciuni că Mundzuk fratele lui Rugila l-ar fi ucis pe acesta si a preluat conducerea.
Mundzuk a avut 2 fii, Attila şi Bleda.Acestia din urma l-au alungat sau ucis pe Mundzuc si preiau conducerea.
Pentru început, cei doi fraţi au forţat Imperiul Roman de Răsărit să semneze un “tratat” prin care plătea un tribut şi se obliga să iniţieze relaţii comerciale cu hunii.
Până în 443, fraţii obţinuseră o seamă de victorii invadând Balcanii, cucerind provincia romană Africa, cu capitala la Cartagina, oprindu-se în faţa zidurilor duble ale Constantinopolelui. Împăratul Teodosius al II-lea, care făcuse multe înţelegeri anterioare, dar nu le respectase, a trebuit să le plătească aproape două tone de aur şi să accepte plata unui tribut mărit.
In anul 445 Bleda este ucis de Attila si astfel acesta devine unicul conducator al hunilor.
Cronicarul Priscus a povestit cum un văcar hun a observat că o viţea din turmă şchioapătă. Săpând în locul unde s-a rănit viţeaua, a descoperit o sabie, pe care i-a dus-o întins lui Attila. Acesta a crezut că e un dar de la zeul Marte pentru ca el să cucerească întreaga lume. Aşa a scris Priscus. Legendele ungare o numesc direct “spada lui Dumnezeu” şi-i atribuie o “descendenţă” până la mama regelui Solomon, după care se pierde. Honoria, sora împăratului Valentinian al III-lea al Imperiului Roman de Apus,este ceruta in casatorie de Attila fapt ce se pare ca si ea l-ar fi vrut si pretinde ca zestre jumatate din imperiu.
În 451 porneşte să-şi ia “iubita” cu forţa, devastând în prealabil Galia se pare la chemarile Honoriei.
Generalul Aetius decide să-i arate barbarului ce înseamnă o bătălie adevărată, nu iureşul specific călăreţilor huni, care le adusese numai victorii. Cei mai multi istorici considera, insa, ca Flavius Gaudentius provenea din randul populatiei daco-romane.
Attila este înfrânt în bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, de către alianţa alcătuită din vizigoţi, franci şi oastea generalului Flavius Aetius. A rămas în istorie ca una dintre cele mai sângeroase înfruntări din istorie, Attila pierzând între 200.000 şi 300.000 de războinici.
In 453, Attila pregăteşte o nouă incursiune, asupra ambelor diviziuni ale Imperiului Roman, cu baza de atac în bazinul carpatic. A murit, însă, înainte ca planurile sale să reuşească.
Se pare ca moartea lui Attila a survenit în noaptea nunţii sale cu o prinţesă de neam Germanic pe nume Ildiko.
Interesant este faptul că în apropiere de Sighişoara există ruinele unei cetăţi care se spune că a fost a lui Attila, iar dealul din satul Aţel (cum era pronunţat numele conducătorului hun) ar adăposti mormântul acestuia, conform miturilor locale.

Traian...Marcus Ulpius Nerva Traianus-Dacicus si Pharticus

Marcus Ulpius Nerva Traianus s-a nascut la 18 septembrie 53 in municipiul Italica din provincia Baetica (sudul Peninsulei Iberice). El a devenit primul imparat roman care nu era originar din Italia. Tatal lui T. a indeplinit succesiv functiile de guvernator al provinciei Baetica, consul la Roma, guvernator al provinciei Siria.
A fost antrenat din tinerete in armata romana si a avut un loc important in campanile din Spania,Siria si Germania in timpul domniilor lui Titus Iulianus si Domitian.
Renumele său i-a servit în timpul succesorului lui Domiţian,Nerva care era nepopular în cadrul armatei şi avea nevoie de ceva ca să le obţină sprijinul. A obţinut asta prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său şi succesor în toamna lui anului 97.Viitor împărat Hadrian i-a adus vestea lui Traian despre adopţie, obţinând astfel bunăvoinţa lui Traian pentru restul vieţii sale.
La moartea lui Nerva, petrecuta la 27 ianuarie 98,Traian aflat inca la colonia Agripiniensis, in Germania, a devenit imparat. Instalarea sa la Roma se va petrece abia dupa un an, rastimp in care a inspectat trupele romane de pe Rin si Dunare.
Traian era un om cu totul deosebit, mai ales prin simplitatea moravurilor sale. Avea un trup vanjos si infrunta toate greutatile cot la cot cu ceilalti iar cu sufletul era la inaltime, deoarece nu se lasa purtat de indrazneala tineretii, dar nici impiedicat de batranete. Nu invidia, nici nu nedreptatea pe nimeni, ci dimpotriva, ii onora pe toti cei buni si-i inalta in demnitati, de aceea nici nu se temea si nici nu ura pe nimeni. Nu-si pleca urechea la intrigi si nici nu cadea prada maniei. Se feri de a acapara bunurile altora si a face omoruri nedrepte.
In urma razboaielor din 101-102, respectiv 105- 106, regatul dac este cucerit, fapt care determina imbunatatirea substantiala a starii financiare a imperiului, aflata in dificultate in urma imparatilor care au domnit inaintea lui.
In ambele razboaie, armata romana a fost condusa personal de imparat, alaturi de el aflandu-se Adrian, urmasul sau la tron. In urma victoriei, Traian si-a luat supranumele de Dacicus.
Victoria a fost sarbatorita in timp de patru luni.
Faimoasa « Columna lui Traian » a fost ridicata in Piata Traian din Roma pentru a comemora victoria.
In 114, T. a declansat campania militara care avea ca scop infrangerea si ocuparea regatului Partiei, vechi rival al Romei in Orient, stat care cuprindea teritoriul dintre fluviile Eufrat (Mesopotamia) si Indus. Pretextul razboiului cu partii l-a constituit stapanirea asupra Armeniei, teritoriul disputat atat de romani, cat si de parti. Razboiul a debutat prin inlaturarea regelui Armeniei, Parthamasiris, a continuat apoi, in 115-116, cu ocuparea Mesopotamiei de nord, Asiriei, Babilonului. In 116 T. si-a luat supranumele de Pharticus(invingator al partilor). Campania impotriva partilor s-a incheiat cu un compromis: regatul partic nu a fost ocupat in intregime, Roma ingloband partea sa vestica, pana la fluviul Tigru. In perioada 106-114, atat la Roma, cat si in provinciile imperiului, T. a pus in practica un vast program de constructii monumentale. Cele mai multe au fost proiectate si ridicate de arhitectul sirian Apollodor din Damasc.
Târziu în 116, pe când se odihnea în provincia Clicia şi plănuia încă un război împotriva Partei, Traian s-a îmbolnăvit। Sănătatea i s-a înrăutăţit în primăvara şi la sfarsitul verii anului 117 moare।
Sub conducerea lui Traian intinderea Imperiului roman era maxima: din Mesopotamia si Armenia pana la coastele africane si europene ale Atlanticului, ingloband Britania, de la Euopa centrala, cuprinzand Marea Mediterana, pana in deserturile Nubiei, in sudul Egiptului si ale Arabiei।

Cu toate ca cea mai mare parte din domnia lui Traian au fost campanile militare,guvernul roman a fost ghidat cu atentie si s-au format cateva reforme ca construirea unor drumuri si poduri.
Spre deosbire de alţi conducători ai istoriei, reputaţia lui Traian a rămas nepătată timp de mai mult de 1900 de ani.